Суббота, 19 октября 2019 г.
  • EUR: 19.35
  • USD: 17.41
  • RUB: 0.27
  • UAH: 0.7
Кишинев: 12/10 ° Завтра: 13/11 °
Politica | Social si cultura | Economie si finante | Sport | Infractiuni | Externe | 
MOLDNEWS TV | 
Galerie video | Galerie foto


Un nou raport Kroll confirmă implicarea lui Shor în frauda bancară//Milionarul continuă să stea acasă

16:35 2017-04-13

Класс!



Documentele obținute de experții companiei Kroll demonstrează implicarea în frauda bancară din Moldova a unui grup mare de companii din RM care au acționat concertat și care aveau legătură cu Ilan Shor („Grupul Shor"). Cel puțin 75 de companii au format acest grup coordonat. Adițional, investigația a scos la iveală legăturile între beneficiari individuali ai fraudei și companii care au beneficiat sau au facilitat săvârșirea acesteia. Aproximativ 40 de persoane fizice au fost identificate. Încasările pe conturile personale sau ale companiilor cunoscute ca fiind în legătura cu aceste persoane fizice constituie aproximativ 50 milioane de dolari SUA.

Aceste informații se conțin în cea de-a patra notă informativă despre progresul înregistrat de compania Kroll în investigarea fraudei de proporții din sectorul bancar al Republicii Moldova, soldată cu lichidarea în 2014 a trei bănci din țară: Banca de Economii SA (BEM), Banca Socială SA (BS) și Unibank SA (UB), anunță Banca Națională a Moldovei.

”Documentele obținute demonstrează, în mod clar, implicarea în frauda bancară a unui grup mare de companii din Republica Moldova care au acționat concertat și care aveau legătură cu Ilan Shor („Grupul Shor"). Cel puțin 75 de companii au format acest grup coordonat. În perioada 2012-2014, volume semnificative de credite au fost acordate acestui grup de companii de către cele trei bănci. Aceste fonduri au fost transferate în mod predominant pe conturile bancare deschise în două bănci din Letonia, înainte de a fi spălate printr-o rețea de aproximativ 100 de conturi bancare corporative din Letonia. Marea majoritate a acestor conturi au fost deschise pe numele unor companii înregistrate în Marea Britanie sau în locații off-shore precum Belize, BVI și Panama. În urma acestui proces complex de spălare a banilor, majoritatea fondurilor au fost redirecționate în Republica Moldova pentru a plăti expunerile de credit existente, a crea impresia că acestea au constituit împrumuturi corporative veritabile și pentru a permite creșterea portofoliului de credit, în timp ce suma de aproximativ 600 milioane de dolari SUA a fost disipată în conturi bancare din numeroase jurisdicții”, se spune în document.

Potrivit experților, ”frauda respectivă a avut la bază un mecanism complex de spălare a banilor pentru a asigura continuitatea procesului de creditare. Lichiditatea a fost gestionată și coordonată între cele trei bănci din Republica Moldova prin multiple depozite interbancare, fiind înregistrate garanții false în bilanțurile zilnice prezentate Băncii Naționale ale Moldovei și stabilit un descoperit de cont (overdraft) fals în registrele contabile pentru a permite continuarea procesului de creditare. Comitetele de creditare din cadrul băncilor au fost conturnate, iar creditele au fost aprobate de către Consiliile de administrație ale băncilor care erau controlate de către „Grupul Shor”.

”Urmărirea fondurilor este în curs de desfășurare și sporește în complexitate datorită diverselor niveluri și ramificații ale mecanismului de spălare a banilor la care au fost supuse fondurile de împrumuturi frauduloase în cadrul mecanismului de bază de spălare a banilor. Sumele depistate până în prezent au fost urmărite pe conturi din multiple jurisdicții, în mare parte la alte bănci din Republica Moldova, în afara celor trei bănci implicate (185 milioane dolari SUA) , Cipru (63 milioane dolari SUA), China și Hong Kong (61 milioane dolari SUA) și Elveția (23 milioane dolari SUA). Aproximativ 200 de milioane de dolari SUA au fost transferați pe conturile mai multor bănci din Letonia, care au fost supuse în continuare unui mecanism complex de spălare a fondurilor. O parte din fondurile transferate în Moldova a servit pentru achiziționarea unor active. Valoarea totală a acestor active nu este încă stabilită, dar ulterior se vor întreprinde acțiuni în acest sens, prin cooperare cu Procuratura Generală”, se mai spune în document.

Sursa citată mai indică asupra faptului că ”adițional, investigația a scos la iveală legăturile între beneficiari individuali ai fraudei și companii care au beneficiat sau au facilitat săvârșirea acesteia”. ”Aproximativ 40 de persoane fizice au fost identificate, care fie au beneficiat ca urmare a fraudei, fie au facilitat frauda. Încasările pe conturile personale sau ale companiilor cunoscute ca fiind în legătura cu aceste persoane fizice constituie aproximativ 50 milioane de dolari SUA. Majoritatea beneficiarilor individuali au primit sume de sute de mii de dolari SUA, dar investigațiile la zi au dezvăluit de asemenea companii, care ar putea fi în legătură cu persoane fizice, pe conturile cărora au fost transferate zeci de milioane de dolari. Scopul transferului acestor fonduri nu a fost încă stabilit. Nu este clar dacă persoanele care au primit fonduri au fost direct implicate în fraudă sau dacă plățile au fost efectuate sub formă de cadouri sau de remunerări pentru servicii sau bunuri”, constată experții.

BNM anunță că lista potențialilor beneficiari trebuie să rămână confidențială pentru a evita un impact negativ asupra posibilității de recuperare ulterioară a fondurilor delapidate.

Amintim că Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank au acordat împrumuturi dubioase în valoare totală de 1 miliard de dolari sau 15% din Produsul Intern Brut (PIB). Banii, care reprezintă aproximativ o treime din activele bancare ale Moldovei, au fost scoase din cele trei bănci, controlate de milionarul Ilan Shor, prin scheme dubioase şi tranzacţii ilicite.

În toamna anului 2014, Banca Naţională a Moldovei a instituit administrare specială asupra celor trei bănci, acordându-le un credit de urgenţă de 9,5 miliarde de lei, după o hotărâre secretă a Guvernului Leancă. Fondurile urmau să fie rambursate până la 27 martie 2015, ceea ce nu s-a întâmplat. În schimb, la finele lunii martie 2015, printr-o hotărâre la fel, secretă, Guvernul Gaburici a luat o decizie prin care BNM a acordat suplimentar 6,5 miliarde de lei celor trei bănci falimentare.

Pentru a investiga aceste fraude de la Banca Economii, Banca Socială şi Unibank, Banca Naţională a Moldovei a contractat serviciile companiei americane Kroll Associates Limited care a constatat, în rapoartele sale anterioare, că s-a acționat concertat și că s-a urmărit beneficiul firmelor asociate de grupul Shor, în detrimentul celor trei bănci, ceea ce ar fi dus într-un final la colapsul celor 3 instituții bancare. Datoriile băncilor, potrivit Kroll, se ridică la 18 miliarde de lei, iar principalul beneficiar al tranzacțiilor dubioase efectuate la cele 3 bănci ar fi omul de afaceri Ilan Shor.

Ilan Shor a fost reținut pe 22 iunie 2016, fiind acuzat de  escrocherie în proporții deosebit de mari, spălare de bani și acordarea creditelor neperformante în perioada când deținea funcția de președinte al Consiliului de administrație al BC Banca de Economii (BEM). La mai puțin de o lună și jumătate de arest în izolatorul Centrului Național Anticorupție, Shor a fost lăsat să plece în arest la domiciliu, pe 5 august 2016, după ce a invocat probleme de sănătate.

Shor figurează în dosarul furtului miliardului, intentat în 2014, care vizează tranzacţiile dubioase între BEM şi Banca Socială. Shor a mai fost arestat și în mai 2015, în alt dosar legat de frauda din sistemul bancar, dar tot a stat în arest la domiciliu și a fost eliberat la scurt timp după ce s-a înscris în cursa electorală pentru șefia primăriei de la Orhei. Atunci, Shor avea statut de învinuit în dosarul BEM.

Deși Shor este principalul învinuit de jaful din sistemul financiar-bancar al Moldovei și chiar dacă organele de drept desfășoară investigații de aproape trei ani în ce-l privește, încă nu s-a reușit condamnarea acestuia.