Четверг, 16 июля 2020 г.
  • EUR: 19.53
  • USD: 17.07
  • RUB: 0.24
  • UAH: 0.63
Кишинев: 21/19 ° Завтра: 29/27 °
Politica | Social si cultura | Economie si finante | Sport | Infractiuni | Externe | 
MOLDNEWS TV | 
Galerie video | Galerie foto


Raport special al Curții Europene de Conturi constată ineficiența folosirii fondurilor UE în Moldova

13:45 2016-09-01

Класс!



Instabilitatea politică și macroeconomică, guvernanța defectuoasă și capacitatea slabă a administrației publice din Republica Moldova descurajează reformele; totodată sunt ”puține elemente care demonstrează că sprijinul din partea UE a contribuit la realizarea unor progrese”.

Acestea constatări se conțin într-un Raport special al Curții Europene de Conturi care vizează ”Asistența acordată de UE pentru consolidarea administrației publice în Republica Moldova”.

Potrivit sursei citate, dintre toate țările din vecinătatea estică a Uniunii, Republica Moldova primește suma cea mai ridicată reprezentând ajutor din partea UE pe cap de locuitor. Curtea Europeană de Conturi a evaluat dacă acest ajutor acordat de UE a contribuit în mod eficace la ameliorarea administrației publice a acestei țări.

Concluzia Curții a fost că sprijinul bugetar a avut un impact limitat. Proiectele examinate au fost relevante și au produs realizările scontate. Cu toate acestea, ele nu au fost însă întotdeauna bine coordonate cu programele de sprijin bugetar, iar rezultatele nu erau întotdeauna sustenabile.

”Sprijinul financiar acordat de UE Republicii Moldova în scopul consolidării administrației publice a acestei țări a avut doar un impact limitat. Republica Moldova este cea mai săracă țară din Europa. Începând cu 2007, acesteia i s-a alocat ajutor financiar în cuantum de 782 de milioane de euro, ceea ce reprezintă aproape 37 de euro pe cap de locuitor pe an – suma cea mai ridicată acordată unei țări din vecinătatea estică a UE.Dar atunci când Curtea de Conturi Europeană a examinat programele de sprijin bugetar din sectoarele justiției, finanțelor publice, sănătății și apei, a constatat că existau puține elemente care să indice că s-au realizat progrese. Unele dintre deficiențele observate se pot explica prin acțiunea unor factori externi, cum ar fi lipsa de voință politică a autorităților naționale. Altele erau cauzate de neajunsurile existente la nivelul concepției și al implementării programelor și a proiectelor care au făcut obiectul auditului”, se arată în Raportul special.

 „UE întâmpină dificultăți semnificative la implementarea asistenței în Republica Moldova”, a declarat Hans Gustaf Wessberg, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport. „Combinația dintre instabilitatea politică și macroeconomică, guvernanța defectuoasă și capacitatea slabă a administrației publice reduce în mod considerabil marja de manevră de care dispune Comisia Europeană pentru încurajarea reformelor.”

Așa cum a constatat Curtea, ”Comisia ar fi putut să reacționeze mai rapid atunci când s-au materializat riscurile pe care le implica sprijinul acordat. Programele nu au fost suficient de bine aliniate la strategiile Republicii Moldova, iar beneficiile lor potențiale au fost reduse deoarece Comisia nu a făcut uz pe deplin de posibilitatea pe care o avea de a stabili condiții prealabile pentru plata ajutorului. Comisia ar fi putut da dovadă de mai multă strictețe atunci când a evaluat respectarea condițiilor, iar acordarea unor fonduri suplimentare ca stimulent nu era justificată pe deplin”.

În raport se mai spune că modul în care au fost concepute proiectele a fost considerat, în general, a fi relevant, iar asistența UE canalizată prin intermediul acestora a fost parțial eficace în ceea ce privește consolidarea administrației publice. Sfera de aplicare și programarea în timp a acestor proiecte nu au fost însă întotdeauna bine coordonate cu programele de sprijin bugetar. Asistența tehnică specifică acordată în vederea dezvoltării capacității administrative a început să fie furnizată abia după trecerea câtorva luni de la demararea programului principal de sprijin bugetar. Nu s-a recurs întotdeauna la alte proiecte de asistență tehnică și de înfrățire instituțională (twinning) pentru a pregăti sau a susține programele de sprijin bugetar. În general, proiectele au produs realizările scontate, însă, din cauza lipsei de voință politică și a altor factori externi, rezultatele nu au fost întotdeauna sustenabile.

Curtea a formulat și o serie de recomandări în atenția Comisiei, în vederea ameliorării asistenței acordate de UE Republicii Moldova: să utilizeze cu mai multă rigurozitate sistemul de alertă timpurie astfel încât să prevină sau să diminueze riscurile; să coreleze mai bine programele de sprijin bugetar cu strategiile naționale; să consolideze utilizarea condiționalității și a indicatorilor de performanță;  să stabilească o legătură mai explicită între acordarea de fonduri suplimentare ca stimulent și realizarea unor progrese demonstrabile; să coordoneze proiectele cu programele de sprijin bugetar sectorial; să asigure sustenabilitatea proiectelor, evaluând în mod mai sistematic capacitatea și angajamentul politic al autorităților publice de a asigura durabilitatea rezultatelor proiectelor.