Среда, 26 июля 2017 г.
  • EUR: 21.13
  • USD: 18.13
  • RUB: 0.3
  • UAH: 0.7
Кишинев: 26/24 ° Завтра: 28/26 °
Politica | Social si cultura | Economie si finante | Sport | Infractiuni | Externe | 
MOLDNEWS TV | 
Galerie video | Galerie foto


Filip prins cu minciuna?! Ce prezintă, de fapt, tabelul ”Recuperarea activelor fraudate”?

10:28 2016-06-22

Класс!



Se pare că autoritățile încearcă să ne mintă atunci când vine vorba despre banii furați din sistemul bancar și recuperarea acestora. Cel puțin, asta este concluzia care putem să o facem, dacă urmărim cu atenție declarațiile și acțiunile celor de la guvernare.

Astfel, la 149 de zile de când premierul Pavel Filip promitea că va instala un panou electronic în centrul capitalei, care să arate banii recuperați zilnic din miliardul furat, panoul a fost „instalat”. Doar că nu în centrul capitalei, așa cum promitea premierul, ci pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Mai mult decât atât, „faimosul panou”, nu arată nici pe departe banii recuperați din miliardul furat, ci procesului de lichidare a băncilor.

Mai exact, tabelul „Recuperarea activelor fraudate” de pe site-ul Ministerului Finanțelor arată rezultatele procesului de „vânzare a patrimoniului celor trei bănci”, iar patrimoniul include portofoliul de credite acordate, mijloacele băneşti plasate în alte bănci și mijloacele fixe (clădiri, unităţi de transport, tehnică etc.). Cel puțin asta spune expertul independent în energetică Sergiu Tofilat care, solicitat de UNIMEDIA, a încercat să explice pe înțelesul tuturor ce reprezintă, de fapt, datele din tabelul „Recuperarea activelor fraudate”.

Potrivit lui Tofilat, „Recuperarea activelor fraudate” este o parte componentă a procesului de lichidare a băncilor. Banca este o societate pe acţiuni, care are patrimoniu şi obligaţii (datorii) faţă de creditori. Lichidarea înseamnă vânzarea patrimoniului la cel mai bun preţ şi achitarea datoriilor faţă de creditori într-o anumită ordine, stabilită de lege. Patrimoniul băncilor include căteva componente de bază: portofoliul de credite acordate, mijloacele băneşti plasate în alte bănci, mijloacele fixe (clădiri, unităţi de transport, tehnică etc.) şi alte active”.

Totodată, lichidarea băncii presupune „vânzarea” creditelor „bune” către alte bănci, recuperarea plasamentelor în alte bănci, realizarea mijloacelor fixe prin intermediul licitaţiilor.

„În privinţa creditelor neperformante, recuperarea mijloacelor băneşti are loc prin vânzarea bunurilor gajate şi, în unele cazuri, prin vânzarea patrimoniului companiilor care au obţinut aceste credite. Acest proces are loc fie prin transmiterea benevolă către bancă a bunurilor gajate, fie ca urmare a deciziilor instanţelor de judecată, deci poate fi un proces destul de îndelungat. În cazul celor 3 bănci, o parte din patrimoniu a fost furată prin acordarea creditelor neperformante. Aceste credite nu au fost asigurate cu gaj, iar companiile care au obţinut creditele nu deţin careva patrimoniu sau se află în jurisdicţii offshore”, a declarat Tofilat pentru UNIMEDIA.

Potrivit lui Sergiu Tofilat, recuperarea mijloacelor fraudate, reprezintă cu totul altceva. Iar pentru a recupera banii, autoritățile trebuie să identifice beneficiarii finali şi să localizarea mijloacelor băneşti.

„Pentru aceasta trebuie în primul rând atragerea la răspundere a persoanelor cu funcţii de răspundere din cele 3 bănci (membrii Comitetului de credite şi a Consiliului), precum şi a personalului responsabil de raportarea tranzacţiilor suspecte către Serviciul de prevenire şi combatere a spălării banilor din cadrul CNA”, spune Sergiu Tofilat.

De asemenea, trebuie traşi la răspundere fondatorii şi administratorii companiilor care au beneficiat de creditele acordate fraudulos, precum şi persoanele responsabile din cadrul BNM, CNA şi Procuraturii Generale, care nu au intervenit pentru a stopa fraudele.

„În paralel este necesară conlucrarea cu băncile străine şi organele de anchetă din acele ţări, prin care s-au transferat mijloacele fraudate”, adaugă Tofilat.

Recent și fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruța a criticat modul în care autoritățile „recuperează” miliardul furat din sistemul bancar. Într-o postare pe Facebook, Negruța spunea că, de fapt, informația prezentată de „faimosul panou” arată etapele de insolvabilitate şi lichidare a celor trei bănci (Banca de Economii, Banca Socială și UniBank) și nicidecum recuperarea miliardelor furate.

La 20 iunie, pe site-ul oficial al Ministerului Finanțelor a fost plasat un panou intitulat „Recuperarea activelor fraudate” care, potrivit autorităților, arată banii recuperați din miliardul furat.

Sursa: unimedia.info