Воскресенье, 27 сентября 2020 г.
  • EUR: 19.53
  • USD: 16.77
  • RUB: 0.22
  • UAH: 0.59
Кишинев: 20/18 ° Завтра: 16/14 °
Politica | Social si cultura | Economie si finante | Sport | Infractiuni | Externe | 
MOLDNEWS TV | 
Galerie video | Galerie foto


Presa internaţională: Plahotniuc – un simbol al oligarhiei post-sovietice

14:42 2015-08-21

Класс!



Vladimir Plahotniuc ar putea deveni pentru Moldova echivalentul lui Piotr Poroşenko în Ucraina – un oligarh, avid după putere, acesta fiind în căutarea suportului economic şi politic al Preşedintelui Rus, Vladimir Putin. Despre aceasta scriu J.Hawk and Daniel Diess într-un articol exclusiv pentru South Front: „Plahotniuc, ca simbol al oligarhiei post-sovietice”.

Potrivit autorilor, „oligarhul Vladimir Plahotniuc, ar putea deveni pentru țara sa ceea ce Petro Poroșenko a devenit pentru Ucraina: un oligarh înfometat după puterea politică, pe care a obținut-o cu momeala „de integrare europeană”, bazându-se pe naţionaliştii radicali şi încercând să provoace un conflict cu Rusia, iar în cele din urmă a scufundat țara într-un război civil și o criză economică aparent fără sfârșit care, în mod colectiv, ar putea aduce și dispariţia statului ucrainean”.

„Va urma oare Moldova calea Ucrainei? Mult depinde aici şi de acțiunile de Plahotniuc și percepția propriilor interese politice și economice, care în acest moment ocupă o poziție similară cu cea ocupată de Poroșenko, imediat după răsturnarea lui Ianukovici, dar înainte de "alegeri", care l-au propulsat în actuala funcţie de preşedinte”, susţin autorii.

Autorii afirmă că „atât Poroșenko, cât și Plahotniuc sunt motivați de aceleași aspecte: în primul rând, de supravieţuire, care se poate realiza (având în vedere climatul politic predominante în Ucraina și Republica Moldova) numai prin extinderea treptată a puterii politice, care la rândul lor pot fi folosite pentru a genera bogăție (Poroșenko nu pare să fi suferit mult, chiar și afacerea sa în Rusia (!) este înfloritoare), care este garanția finală de supraviețuire, deoarece permite coruperea vrăjmașilor și procura aliaților, așa cum a făcut Poroșenko”.

„Plahotniuc este cu siguranță conștient, studiind ceea ce a făcut integrarea europeană cu Ucraina, că prevenirea revoltei maselor populare din Moldova împotriva lui va necesita mai mult decât promisiuni de viitor integrarea europeană”.

În acelaşi timp integrarea europeană va face Moldova va fragilă şi mai uşor de absorbit de către România. În articol se mai spune că Plahotniuc vede Moldova ca „pe o proprietate feudală” a lui, necesară de păstrat în acest fel pentru propria-i prosperitate.

Modalitatea lui Plahotniuc de a face afaceri, potrivit autorilor, nu-i va permite să domine pe arena politică din România sau să-şi facă capital în Uniunea Europeană. „În Moldova el este un peşte mare într-o baltă mică. În UE el va fi o scrumbie într-un ocean plin de rechini”, se spune în text.

În contextul creat, Plahotniuc nu va merge împotriva Rusiei spre deosebire de Poroşenko, şi nu l-ar susţine în crearea celui de-al „doilea front” al războiului civic din Ucraina prin blocarea sau atacul asupra Transnistriei. Pentru că asemenea acţiuni l-ar face pe oligarh persona non-grata în Occident, care nu agreează să fie atras de oameni asemenea lui Plahotniuc în conflicte din care nu ar avea de profitat. „Deci, atâta timp cât nimeni nu găsește o "cantitate considerabilă de petrol sau de gaze naturale", în Transnistria, regiunea este în siguranță de la atac”, glumesc autorii.

Autorii mai spun că spre deosebire de UE şi NATO, Federaţia Rusă aprofundează relaţiile cu Republica Moldova, ba mai mult, este gata să extindă şi să consolideze relaţiile economice cu Moldova, inclusiv acceptând participarea sa în proiectele Uniunii Euroasiatice etc.

„Nu este o noutate că Plahotniuc încearcă să ajungă la Vladimir Putin, prin alți lideri din CSI, cum ar fi președintele Kârgâzstan. Din fericire pentru el, Plahotniuc nu a ars punţile cu Rusia asemenea lui Poroșenko și este puțin probabil că va încerca să facă acest lucru în viitor. El a fost în contact cu elita de afaceri rusă și chiar a încercat să ajungă la președintele Rusiei, în speranța unui sprijin economic și politic”, se mai spune în articol.

Totuşi, din aceasta nu rezultă că Rusia ar fi capabilă să atragă Moldova pe orbita sa şi, probabil nu ar trebui să încerce, satisfăcându-se cu perspectiva Moldovei de a rămâne un fel de zonă geopolitic neutră: nici pe deplin în UE, nici pe deplin în Uniunea Eurasia.

Autorii presupun că cea mai mare greșeală făcută de Ianukovici (și nu este clar în ce măsură Kremlinul a contribuit la această greșeală) a fost să întoarcă spatele Acordului de asociere cu UE care a aruncat opoziţiei ucrainene de atunci un „morcov” – un motiv de a se consolida, fapt ce a luat prin surprindere şi pe Ianukovici, şi Kremlinul.

Să nu uităm că, Poroșenko, Ianukovici, și Plahotniuc sun decupaţi din aceeași stofă. Ei nu sunt ideologi, ci mai degrabă pragmatici care vor să obţină putere. Însă, Plahotniuc, are un avantaj de a privi în retrospectivă, cunoscând deja ceea ce trebuiau să ştie Poroșenko și Ianukovici, atunci când au făcut alegerea în ceea ce privește alinierea internațională a Ucrainei.

Prin urmare, Plahotniuc, probabil, va încerca să evite cele mai grave greșeli făcute de Poroșenko sau Ianukovici, printre care subestimarea puterii şi voinţei Rusiei, supraestimarea generozităţii Occidentului, ignorarea unei eventuale revolte interne, în încercarea de a ţine o poziţie de mijloc între Rusia și Occident, aşa cum a încercat să facă Ianukovici.

Potrivit autorilor, Plahotniuc se va folosi şi de faptul că Occidentul a înţeles că revoluţiile color şi „Maidan-urile” adesea se termină prost, în special în ţările dependente în relaţiile comerciale cu Rusia. UE n-ar dori, probabil, să aibă repetarea experimentului Ucrainei la periferia graniţelor sale - în Moldova, având în vedere fragilitatea statelor membre ale UE care învecinează cu Republica Moldova și stimulentele proprii liderilor României de a-şi încerce norocul într-un conflict armat şi, folosindu-se de neliniștea din Republica Moldova pentru anexarea ei.

Prin urmare, concluzionează autorii, Moldova ar putea deveni un prototip al viitorului statut final al Ucrainei - o țară cu un nivel egal de integrare atât în structurile estice, cât şi vestice, economice şi de securitate, astfel încât să nu să se aleagă un curs radical într-un bloc de putere sau altul.